Ce am observat eu ca se cumpara la targul de carte de anu’ asta:

- stephen king (era si la reduceri)

- carti de marketing

- twilight

- alte carti cu vampiri

- cartile de la comunicare – snspa (invatamantul la distanta are din ce in ce mai multi adepti ) Citeste mai departe »

E din nou frumoasa, e din nou tanara. Nu are decat cateva fire de par alb. Si tupeul de a purta parul vopsit negru. E supla si imbracata la moda. Citeste reviste de medicina si am fost mandra de ea tot timpul cat am mers cu trenul, lumea a privit-o ca pe o tipa greu de descifrat. Eu insa o stiam atat de bine… ii stiam mancarurile preferate si actorii dupa care este topita, atunci cand o apuca sa vorbeasca despre barbati.

Am ajuns. Ne-am plimbat prin parc, cat timp nu au fost copii, pe urma ne-am plimbat pe strazi pustii. Ne-am tinut de mana si la un moment dat mi-a luat vata de zahar. Comunicam. Eram mizantroape, sau cel putin asa cred pentru ca radeam impreuna de oameni. Imi impartasea simtul umorului confuz, poate inestetic, in orice caz diferit de cel unanim acceptat. Citeste mai departe »

st. galadriel, o poezie de Stefan Bolea, din volumul Razboi Civil (2005):

te aştept până iau distoniile foc

şi gama lui schönberg arde

apeşi pe trăgaci

arătătorul împinge rotiţa

şi kreta îmbuibată de petrol Citeste mai departe »

Titlul poate ca nu este foarte inspirat ) In special a doua parte.
Ideea mi-a venit zilele astea, privind o baba. Era o baba normala, baba medie din Romania, nici foarte proasta, nici invers, nici foarte saraca, nici invers. Isi cumpara salam, paine si cafea decofeinizata. Pe urma, privind baba, mi-au venit imediat in minte discutiile cu oameni care au publicat carti de curand si care sustin ca literatura lor se adreseaza oricui este dispus sa o citeasca.

M-am gandit imediat cum as putea sa scriu pentru baba. Citeste mai departe »

in aerul umed si gri
mirosul putin usturator de ars

dincolo de balcoanele cu aspect igrasios
incarcate de sarme pe care se balangane pantaloni de trening rosii si albastri
din aripile pasarilor ramane doar petiolul Citeste mai departe »

dimineti albe si tacute despre care nu esti sigur ca se vor transforma vreodata in seri
intre timpul asta imprecis si ora 5 dupa-amiaza pare ca se intinde o eternitate
ca sa ajungi acolo trebuie sa te tarasti prin cateva mlastini

dimineti de care ti-a fost dintotdeauna frica
pentru ca nu au miros Citeste mai departe »

ca frunze si pietre
ca aerul de toamna care ti se sparge in plamani

vrei sa desparti in doua imaginile din creierul tau
in cele suportabile
si restul Citeste mai departe »

Un scurt fragment din capitolul final (sau din epilog, inca nu m-am hotarat) al romanului Sange satanic:

In unele clipe imi dau seama ca tot ceea ce am trait in ultimele luni nu mi-a folosit la nimic. Sunt deja batran, cand i-am cunoscut pe ei stiam prea bine cine si ce sunt. Au venit prea tarziu, au venit inocenti si sublimi, dar prea tarziu, la fel ca toate lucrurile minunate pe care le traiesti pe lume.

M-au ajutat sa simt, dar nu m-au ajutat sa inteleg. Intelesesem.

Am stiut dintotdeauna ca voi ramane singur, dar am incercat, ca orice javra muritoare patetica, sa ma mint, sa imi spun ca nu-i adevarat. Citeste mai departe »

Un fragment dintr-o povestire scurta, O chema Elodia. Enjoy! N-am postat nici inceputul, nici sfarsitul.

[...]

Mergea linistita, din cand in cand scotand cate un cuvant, cate un scancet sau ceva ce putea fi comparat cu un marait. Pana la Cismigiu am aflat ca nu ii plac panourile publicitare amplasate pe strazi, nu ii plac tiganii – fireste, cine nu a avut experiente naspa cu tiganii? Nici macar nu e musai sa locuiesti pe Matasari – nu prea ii plac copiii, desi mi-a dat de inteles ca a avut doi, dar ca i-au fost furati pe cand inca mai erau de tata. Se mai gandeste uneori la ei. E trista, pentru ca nu-si mai poate aminti daca erau baietei sau fetite. Stie doar ca erau bruneti, nu prea semanau cu ea. Citeste mai departe »