O noua aparitie in aria symphonic black metalului din anul acesta este albumul The Chthonic Chronicles al englezilor de la Bal-Sagoth. O trupa care apare nu foarte des in paginile revistelor dedicate metalului extrem, Bal-Sagoth au un numar oarecum restrans dar consecvent de fani. Poate datorita temelor care stau la baza pieselor, a titlurilor lungi si cu nume proprii imposibil de tinut minte, Bal-Sagoth nu sunt chiar pe placul tuturor ascultatorilor de black simfonic sau melodic.
Trupa si-a luat numele dintr-o nuvela intitulata “Zeii din Bal-Sagoth” apartinand lui Robert Ervin Howard, un autor american de nuvele horror si fantastice, care a pledat in toate scrierile sale pentru sinucidere ca mod de a te salva din capcana care este lumea reala si care a sfarsit prin a se impusca. Bal-Sagoth, in nuvela acestuia, era un taram mitic.
Trupa a fost infiintata inca din 1989 de catre Byron Roberts, actualul vocal, si a scos un demo prin 1993 care se apropia ca gen de death/black metal clasic. Stilul a fost pastrat si pe albumul de debut numit “A Black Moon Broods Over Lemuria”, considerat de altfel cel mai dur album al trupei, cel mai putin simfonic.
Au urmat albumele “Starfire Burning Upon the Ice-Veiled Throne of Ultima Thule” si mai cunoscutul “Battle Magic”, numit de multi “o capodopera a metalului simfonic”, in care un rol esential l-au avut clapele, atat de elaborate incat trupa a avut nevoie de sase zile pentru a inregistra clapele pentru o singura piesa, anume “Circus Maximus”.
Bal-Sagoth si-au schimbat casa de discuri, incepand colaborarea cu Nuclear Blast, la care au mai scos inca trei albume, ultimul dintre ele fiind “The Chthonic Chronicles”, aparut dupa o pauza de cinci ani.
“The Chthonic Chronicles” continua povestile de pe albumele anterioare; nu ma asteptam la un album de black metal clasic, dar este chiar cu mult mai departe de asa ceva fata de cat ma asteptam eu. Este mai mult simfonic decat black, cu foarte multe si lungi pasaje narative. Piesa care deschide albumul se numeste “The Sixth Adulation of His Chthonic Majesty”, este in intregime simfonica, spre sfarsit vocalul ne “povesteste” ceva despre “his chthonic majesty”, adica o zeitate a pamantului. A doua, “Invocations Beyond the Outer-World Night” este mai rapida, cu vocea lui Byron cand clean, cand intr-o succesiune de tipete puternice, ce amintesc de primele albume Bal-Sagoth.
De fapt, cam asa evolueaza intregul album, simfonic, epic cu putine reminiscente black metal, care se incadreaza bine insa in peisaj, piesele par sa fie asa cum sunt pentru ca asa au fost gandite sa fie. In ce ma priveste imi plac de pe acest album in special pasajele mai alerte, cum este cel din a doua jumatate a piesei “The Obsidian Crown Unbound” sau cele din “Shackled to the Trilithon of Kutulu”; cele epice mi se par uneori un pic cam lungi, dar vocea lui Byron este in orice caz remarcabila chiar si atunci cand nareaza. “The Hammer of the Emperor” este heavy metal combinat din nou cu epic, chitara si tobele suna bine prelucrat, fara gresala, clapele sunt mai putin auzite aici.
Versurile
continua povestea cu lupta dintre regi pentru dominatia unor taramuri ca Lemuria (nume de teritoriu fictiv care apare si in versurile celor de la Therion), Atlantis, Kutulu, ajutati de zeii subpamanteni. Finalul piesei “The Hammer of the Emperor” suna a Manowar. “Unfettering the Hoary Sentinels of Karnak” incepe cu niste screams foarte reusite. Spre sfarsitul albumului piesele sugereaza atmosfera unei batalii, ca si cum o tragedie este pe cale sa se intample, revin clapele in centrul atentiei, daca nu gresesc “To Storm the Cyclopean Gates of Byzantium” este in intregime simfonica.
“Beneath the Crimson Vaults of Cydonia” este o piesa clasica si reusita de heavy/black metal pigmentata din nou cu epic, dar intr-o mai mica masura. “Return to Hatheg-Kla” incheie nu doar “The Chthonic Chronicles”, ci se pare ca si intreaga poveste pe care cei de la Bal-Sagoth au avut-o de spus, cele sase albume compuse de ei facand un cerc complet si intorcandu-se de unde au pornit, prima lor piesa de pe albumul de debut numindu-se Hatheg-Kla. Trupa ar fi si declarat de altfel ca au atins apogeul a ceea ce au vrut sa fie.
Concluzia este ca trebuie sa ai ceva rabdare cand te apuci sa asculti albumul, este posibil sa nu te impresioneze din prima dar chiar merita ascultat de mai multe ori, prima data ca album de heavy/black metal, a doua oara pentru povestea pe care o spune si a treia oara pentru orchestratie. Sau in ce alta ordine vreti voi.
Tracklist:
1. “The Sixth Adulation of His Chthonic Majesty”
2. “Invocations Beyond the Outer-World Night”
3. “Six Score and Ten Oblations To a Malefic Avatar”
4. “The Obsidian Crown Unbound”
5. “The Fallen Kingdoms of the Abyssal Plain”
6. “Shackled to the Trilithon of Kutulu”
7. “The Hammer of the Emperor”
8. “Unfettering the Hoary Sentinels of Karnak”
9. “To Storm the Cyclopean Gates of Byzantium”
10. “Arcana Antediluvia”
11. “Beneath the Crimson Vaults of Cydonia”
12. “Return to Hatheg-Kla”
cristina (aka morgothya), 7 decembrie 2006
Cronica aparuta pe METALHEAD.ro
