Archive | Articole RSS feed for this section

Am talent da’ n-am valoare uofff…

… sau cum criticii literari revoluționează maneaua.

Am avut întotdeauna o părere proastă despre autorii care suferă de mania conspirației, mai precis au tot timpul impresia că există un complot în lumea literară împotriva lor, criticii și ceilalți scriitori fiind aliați pentru a nu le recunoaște talentul și chiar geniul. Respectivii autori sunt de părere că nu poți fi publicat într-o revistă decât dacă ești prieten cu redactorii, că nu poți obține o recenzie, chiar și nefavorabilă, decât dacă o plătești și că nu poți fi publicat la o editură decât dacă bei nenumărate beri cu editorii. Prin urmare, ei petrec mai mult timp încercând să distrugă această conspirație decât scriind propriu-zis. În concluzie, m-am gândit preț de vreo zece minute ( a lot of time actually) dacă are rost să scriu un articol precum cel de față. Ideea de a mă asocia în vreun fel cu genul de autori mai sus amintit îmi repugnă și ultima chestie pe care mi-o doresc este să îngroș rândurile nemulțumiților, neînțeleșilor, complotaților. (more…)

Read full storyComments { 3 }

Hingherul suprem spanzurat de suvita-i slinoasa in piata revolutiei

(Avertisment: articolul contine o aglomerare extrema de cuvinte obscene; in plus, e probabil putin incoerent)

Este despre cainii vagabonzi si proiectul de lege privind eutanasierea, evident; desi m-a disperat insistenta cu care stirea asta ne-a fost bagata pe gat, prin toate mijloacele media posibile si imposibile, in ultimele zile, nu m-am putut abtine sa nu las si eu o impresie pe tema asta. Desi ceea ce vreau sa scriu aici nu e doar despre maidanezi. Si nici doar despre basescu si nici despre scarba de a te balaci zi de zi printre tiganii duhnitori din romania, de a te atinge de hainele lor unsuroase mirosind a bere la pet si mici la iarba verde, de a te intersecta si pentru o secunda cu privirea lor si creierul plutind in mazga in care dau din membrele inferioare bia lu’ bote, zavoranca, braileanca si ce pula mea pizda cu mamele umflate cu cauciuc o mai fi.

Imi e sila rau de tot ca revenind “problema” cainilor maidanezi in prim-plan, ma revolta in asa masura incat am impulsul, dupa multi ani de relaxanta si perfect justificabila indiferenta, sa intru pe site-uri “de stiri” (fireste, e o gluma sinistra sa iti imaginezi ca genul asta de publicatii chiar contin stiri – e mai degraba vorba despre un soft porn pentru labagii impotenti si telenovele cu scenarii varza (more…)

Read full storyComments { 4 }

Grozavia asta de intuneric (George Vasilievici, 1978-2010)

Reciteam in urma cu cateva zile poezii de George Vasilievici si aseara cand am auzit prima data ca el nu mai este am avut senzatia aia stranie – ca multi altii care l-au cunoscut sau doar l-au citit – ca e o gluma sau o neintelegere la mijloc si ca nu trebuie sa-i dai crezare. Apoi confirmarile s-au inmultit, au aparut tot felul de pareri din partea unora si altora, presa ahtiata dupa scandal si sange s-a grabit sa prezinte moartea poetului in termenii in care prezinta de obicei stirile de la ora 5. In urma, ramane insa doar tacere, intuneric si ultimele versuri ale lui Vasilievici, despre care a scris atat de frumos si si cu cele mai potrivite cuvinte poetul George Asztalos:

“Şi totuşi. Grozăvia asta de întuneric. Fiorosul şi dementul ăsta. Cred că nu anunţă decît zorii. Unei alte. Şi tot ce-i posibil minunate zile… (more…)

Read full storyComments { 1 }
Romania – o mamaie senila care si-a ratacit paharul cu proteza

Romania – o mamaie senila care si-a ratacit paharul cu proteza

Ma amuza rau de tot cat de putin inteleg oamenii din filmele pe care le urmaresc. Cand spun “oamenii”, ma refer in principal la cei care, in ochii semenilor, trec drept intelectuali: studenti sau absolventi de facultati (chiar daca particulare) ce trudesc prin domenii respectate cum ar fi advertising, programare, avocatura, relatii publice, arhitectura si cate si mai cate. Alte categorii sociale se cam exclud, pentru ca nu prea cred ca specimenele in cauza s-ar uita la filme – in general, au un program foarte incarcat, seara de seara, la Tv, care incepe cu happyhour si se termina cu un show pacatos. In cazul unei posesoare de pizda, acesta este condimentat si cu cate o telenovela sau o emisiune de fashion, pentru varianta tzatza, respectiv pitzi. Revenind insa la primii, sadismul meu sofisticat se simte inflorind de fiecare data cand merg la cinema si aud reactiile din timpul filmului. Sau, chiar si mai marfa, discutiile de dupa.

Savurand un frappe la 200 de mii de lei vechi, langa fantana cu apa care pare la fel de artificiala ca fatza biancai dragusanu inainte de lesin, ce au inteles cei ce au populat o sala oarecare intr-o sambata seara la bucuresti mall urmarind alice in wonderland? Ca a fost un film cam dur, la care nu ar fi trebuit sa-i duca pe “aia mici”. Nici desenele animate nu mai sunt ce-au fost draga, sunt atat de violente azi… da, si ai vazut cum arata johnny depp (more…)

Read full storyComments { 0 }
Teama de sine

Teama de sine

Un subiect de reflectie mi l-a dat astazi un post de pe un blog intalnit la nimereala. Duduia scria exact asa: “poezia a murit odata cu Eminescu, Lamartine si Esenin si in general cu romanticii. a mai cunoscut un reviriment in simbolism, dar, dupa asta, nu cred ca se mai poate vorbi despre poezie ci doar despre frustrari sexuale ale unor asa-zisi poeti”. Argumentele erau practic inexistente, autoarea spunand doar ca nu ii place afluenta unor cuvinte “vulgare” in constructia poetica. Daca ne gandim bine, cu exceptia celor care chiar mai scriu poezie astazi, secondati de niste “dezaxati” cu gusturi extrem de ciudate, chiar perverse, intr-ale literaturii, care comenteaza creatiile celor din prima categorie, majoritatea cititorului roman cam asa gandeste.

Nu de putine ori am vazut oameni intre doua varste, cel mai probabil profesori de romana, la cate un targ de carte, rasfoind carti de poezie douamiista si exclamand dezgustati: o mizerie! (more…)

Read full storyComments { 6 }
Interviu cu Andrei Ruse si cateva impresii despre Soni in EgoPHobia

Interviu cu Andrei Ruse si cateva impresii despre Soni in EgoPHobia

De aproximativ o luna jumate puteti citi un interviu in doua parti, cu 50 si ceva de intrebari :) cu tanarul scriitor Andrei Ruse, in revista EgoPHobia, semnat de mine.

Prima parte o gasiti aici. A doua, aici.

Tot la sectiunea Invitat din EgoPHobia puteti citi fragmente inedite din noul roman al lui Andrei Ruse, MDMA16.

Si cateva din impresiile mele despre Soni, aici.

Read full storyComments { 2 }
Cum ar fi…

Cum ar fi…

“Si cum ar fi/Ca-ntr-o buna zi/Sa nu fii tu/Cand te trezesti” (ab4)

Ma plictiseam azi dimineata fiindca nu-mi era somn dar nu vroiam nici sa ma trezesc si sa muncesc :) ) asa ca… m-am hotarat sa ma distrez si sa imi imaginez ca m-am trezit in pielea altcuiva. Dar cineva de care sa pot face misto. Sa fie si foarte diferit de mine.Fiindca ma plictiseam. Sa imi imaginez ca m-am trezit in pielea unui manelist era prea banal, plus ca de la bere sufar deseori de greturi matinale si gandul la manelisti m-ar fi putut face sa borasc. Asa ca… mi-am imaginat ca m-am trezit feminista! Ce a urmat, mai jos – un sfert de zi  :) ) din viata unei feministe:

Deschid ochii incet, imi dezlipesc pleoapele cu mare grija pentru ca in ajun tocmai am citit pe ziare.com ca deschisul ochilor brusc poate sa faca riduri! Deschid intai un ochi, pe urma pe celalalt. Constat ca masca de fata pe care mi-am lipit-o ieri noapte de chipul meu neasemuit s-a intins pe perna. E semn bun, inseamna ca a intrat in piele! Ma dau jos din pat, intai cu un picior, apoi cu celalalt, pentru ca aseara am citit pe eva.ro ca datul jos din pat cu ambele picioare deodata (more…)

Read full storyComments { 3 }

Cum arata iadul

Ca o hala imensa, impersonala, plina cu calculatoare, aflate in mici separeuri. Cu o pardoseala de o culoare nedefinita, cu birouri inguste din pal, cu aer conditionat care asigura un harait enervant, ambiguu si fara semne ca s-ar putea opri candva. Temperatura e mereu constanta. Fiecare sta la calculatorul lui. Nu se ridica niciodata de la el. Scaunele sunt putin incomode. Nu sunt ferestre, si oricum privirea fiecaruia trebuie sa ramana atintita asupra monitorului din fata. Tavanul are gauri, prin care poti ghici existenta unei sali identice cu un etaj mai sus. Podeaua, la fel.

Nu poti vorbi cu cei doi din dreapta si stanga ta. Nu le vezi fetele. Nu le cunosti sexul si varsta. Le auzi doar loviturile monotone si lipsite de vlaga ale degetelor pe taste. Nu vine nimeni sa te controleze ce faci la calculator. Nu vine femeia de serviciu sa faca curat sub birou in fiecare dimineata. Nu are de ce.

De doua ori pe zi, calculatorul iti livreaza, ca in spital, mancarea. Ca in filmele SF vechi (more…)

Read full storyComments { 5 }

just some killer poems

st. galadriel, o poezie de Stefan Bolea, din volumul Razboi Civil (2005):

te aştept până iau distoniile foc

şi gama lui schönberg arde

apeşi pe trăgaci

arătătorul împinge rotiţa

şi kreta îmbuibată de petrol (more…)

Read full storyComments { 5 }

Literatura targetata vs. literatura “universala”

Titlul poate ca nu este foarte inspirat :) ) In special a doua parte.
Ideea mi-a venit zilele astea, privind o baba. Era o baba normala, baba medie din Romania, nici foarte proasta, nici invers, nici foarte saraca, nici invers. Isi cumpara salam, paine si cafea decofeinizata. Pe urma, privind baba, mi-au venit imediat in minte discutiile cu oameni care au publicat carti de curand si care sustin ca literatura lor se adreseaza oricui este dispus sa o citeasca.

M-am gandit imediat cum as putea sa scriu pentru baba. (more…)

Read full storyComments { 6 }
Pagina 1 din 212