secundo

Negativ vs. pozitiv

Din când în când, cu o precizie ca de ceas, apare câte unu care se plânge: vai, intelectualii de azi văd numai lucrurile negative din jur, numai despre ele vorbesc/scriu. Dar orice este la origine aparent negativ, dacă ştii cum să-l priveşti, este în acelaşi timp şi pozitiv. Un exemplu simplu: dacă eu scriu un articol despre o pădure vizitată în weekend de manelişti şi lăsată la plecare cu munţi de gunoaie şi copaci scrijeliţi şi smulşi din rădăcină, tu, dacă citeşti atent şi reflectezi la asta, o să înţelegi aspectul pozitiv care există pe fundalul articolul – cât de mişto ar fi o pădure curată şi intactă, cât de bine ar arăta fără mizeriile pe care le lăsăm în urmă, cu copacii la locul lor, şi o să-ţi poţi desena în minte tabloul ăsta.

Dacă vine cineva şi râde de perlele de la bac într-un articol, nu înseamnă automat (printr-o proiecţie greşită şi deplasată pe care o asumi tu, ca cititor) că pe el îl doare-n cot de olimpici – pur şi simplu, făcând mişto de perlele de la bac, el îţi sugerează că o lume în care ele ar fi înlocuite de inteligenţă şi creativitate ar fi foarte tare. Cu profesori mai implicaţi şi mai competenţi, cu părinţi mai responsabili, cu elevi mai curioşi şi mai motivaţi şi aşa mai departe.

La fel, atunci când l-am creat pe Anghelescu, l-am făcut aşa cum l-am făcut şi pentru ca cititorii să se amuze pe seama lui, dar şi pentru că, intrând în contact cu Anghelescu, te vei gândi la ce înseamnă cu adevărat să fii scriitor şi la cum ar fi bine să fie un scriitor de fapt.

De ce nu prezinţi direct partea pozitivă, o să zică acum cârcotaşul. Păi e simplu. Dacă prezinţi ceva pozitiv, niciodată n-o să-i determini pe oameni să ia atitudine. Dacă eu pun o poză cu o pădure frumoasă şi curată, răspunsurile pe care le declaşez vor fi: “Vai, mamă, ce frumoooos!”, “Zici că e raiul pe pământ!”. Unuia din o sută de oameni care văd poza o să-i vină cheful să meargă la pădure – că e aşa frumoasă – şi să facă un grătar, după care să lase un munte de gunoaie în urmă. Şi aici se încheie reacţiile. Dacă pui o poză cu maneliştii care au lăsat dezastru în urmă, unuia din o mie de oameni (bine, hai, unuia din trei mii de oameni) o să-i treacă prin cap să adune trei prieteni şi să meargă cu nişte saci de gunoi la cea mai apropiată pădure, să facă puţină muncă eco, că tot e la modă. E infim, dar e mai mult decât zero. Din ăia o mie de oameni care văd poza, o sută vor fi indignaţi şi o vor da şi ei mai departe. Zece din pozele date mai departe vor ajunge la alte trei mii de oameni, din care se va mai alege unul care să-şi adune prietenii şi să meargă să facă curat etc. În plus, măcar cinci din cele câteva mii de manelişti care vor vedea poza vor concluziona că se râde de tine dacă laşi gunoaie şi vor avea o reţinere data viitoare – manelistului îi e puţin frică, în mod inconştient, de gura lumii. E infim, dar tot e ceva. Ipostazele negative ale lucrurilor mişcă lumea. Semnalul de alarmă tras, nu contemplarea extatică. Aşa a fost dintotdeauna.

Poţi atrage atenţia asupra unui lucru bun, prezentând opusul lui rău. Se cheamă antiteză. Dacă nu ştii să vezi părţile pozitive pe fundalul pe care sunt prezentate cele negative, dacă nu ştii sau nu vrei să întorci lucrurile pe toate părţile pentru a avea o privire de ansamblu, e doar vina ta, nu a celui care alege să le prezinte din punctul de vedere care lui i se pare cel mai expresiv.

Good_vs_Evil

, , , , , , , , ,

One Response to Negativ vs. pozitiv

  1. bogdana 13/09/2014 at 8:18 pm #

    Foarte corect! Defapt, primul pas ca sa te transformi intr-o oaie de turma este sa dai din cap la orice si sa „accepti”, asa cum te invata doctrina crestina; in ochii lor trebuie sa accepti orice fiindca asa a vrut Domnul. Tocmai asta inseamna umanitatea, sa poti contesta. Sa gandesti in primul rand!

    Cum ai mai spus in alte locuri, un om care contesta ceva dovedeste ca ii pasa! Cand nu-ti pasa, nu contesti si nu te revolti, traiesti ca o planta. Cum traiesc romanii acum :)

Lasă un răspuns