ca frunze si pietre
ca aerul de toamna care ti se sparge in plamani
vrei sa desparti in doua imaginile din creierul tau
in cele suportabile
si restul
din trecut n-a mai ramas nimic
doar ca fiecare timp trait
capata o culoare
diferita
de fiecare data
si in final viata ta ramane un lung sir de copaci din care tasneste sange
