“how do I feel/in my gloomy depths?” (amorphis)
Cel mai misto peisaj ever. Si totusi e atat de distant si nu inseamna nimic. Ceata, intuneric,zapada, copaci care isi intind crengile undeva departe in noapte, si caini care latra in somn. Totul in exterior e atat de perfect si, de data asta, cele doua planuri trec glisand unul pe langa altul, fara sa se atinga insa cu adevarat, fara sa-si spuna nimic. Doua lumi diferite.
Vreau sa opresc imaginile astea, sa le pun undeva deoparte, sa le pastrez pentru mai tarziu, pentru alte stari, cand nu vor mai fi atat de straine si le voi putea, in sfarsit, simti (more…)




Ultimele comentarii