(Un fragment din povestirea mea Cum am început să-mi omor vecinii în ultima după-amiază de februarie, aparut initial pe site-ul lui George Asztalos, Infrareal)
Între timp s-a făcut aproape 1 martie. 1 martie-urile mă deprimă pentru că-mi amintesc de mama și de toate gagicile pe care nu le-am putut avea. Am băut toată sticla de vin luată după ce am omorât baba. Nu se închisese încă la nonstop. În grabă însă, am uitat să îmi iau țigări. Am terminat pachetul pe care-l mai aveam și, cu puțin înainte să se facă 1 martie, am decis că ar fi cazul să cobor să mă aprovizionez și cu țigări. Și poate cu încă o sticlă de vin.
Umplu din nou rucsacul cu toate cuțitele pe care le găsesc prin casă, chiar și cu un briceguț deși chiar nu știu la ce pula mea m-ar putea ajuta un briceguț, doar nu am de gând să deschid conserve, dar în fine… Acu’ dacă tot l-am luat, îmi e prea lene să-l mai dibui prin rucsac. Iau din nou toporul, pe care nu m-am mai obosit să-l clătesc de sânge, l-am șters doar cu puțină hârtie igienică. Cred că încep să mă îmbăt. Sunt foarte atent să descopăr urmările multașteptate (more…)
Ultimele comentarii