Pentru cei care nu stiu inca despre cine este vorba, Trelldom s-au infiintat in 1992 in Bergen, Norvegia, ca un proiect separat de Gorgoroth, al lui Gaahl. Dupa un demo, Disappearing Of The Burning Moon, aparut in 1994, au urmat doua albume, Til evighet in 1995 si Til et annet… in 1998, dupa care despre aceasta formatie nu s-a mai auzit nimic, Gaahl dedicandu-se mai mult formatiei sale principale, mai cunoscuta si apreciata in Norvegia decat Trelldom sau decat celalalt proiect al sau, Gaahlskagg.
Iata insa ca in 2007 Trelldom revin cu un nou material, “Til Minne”, un album destul de elaborat si consistent pentru genul black metal. Desigur, multi se vor intreba ce nevoie era de inca o trupa de black metal cu Gaahl la voce, atata timp cat Gorgoroth sunt inca active. Surprinzator insa, Trelldom nu sunt o copie a acestora, ci o formatie destul de originala, care aduce cateva elemente relative originale.
Primul lucru in plus fata de stilul celor de la Gorgoroth este prezenta pasajelor epice in cateva piese, pe fundalul unei instrumentatii extrem de rapide si agresive. Vocea este remarcabila de la un capat la altul al materialului, schimband diferite registre de tonalitati, de la epic la screaming.
Cateva piese au o instrumentatie mai agresiva decat cele de pe “Ad Majorem Sathanas Gloriam”, ultimul album al celeilalte trupe a solistului. In special “Steg”, o compozitie cu o durata de peste zece minute, foarte multa agresivitate la nivelul chitarilor si tobelor, un tempo cum rar am mai intalnit, extrem de rapid nu doar in unele pasaje, ci pe tot parcursul piesei.
Agresivitatea este prezenta numai la nivel instrumental, piese nu beneficiaza de voce scream, ci de interventii epice, evident in limba norvegiana, limba in care sunt de altfel scrise versurile pe toate albumele Trelldom, si la care Gorgoroth au renuntat odata cu “Incipit Satan” din 2000.
La nivel instrumental compozitiile sunt repetitive, dar exact acest lucru creeaza atmosfera dura si rece a albumului, exprimand nimic altceva decat ura si dispret fata de umanitate, sentimente care sunt constante de-a lungul materialului, la fel ca si instrumentatia.
“Till Minne” se incheie cu o piesa mai putin rapida, singura de acest gen de pe album, “Eg Reiste i Minnet”, amintind de “For All Tid” al compatriotilor lor, Dimmu Borgir. Albumul se incheie, aproape uimitor as spune, cu sunetele unor instrumente populare norvegiene.
Per total, este un material agresiv, fara insa a fi in intregime tipic genului in care se incadreaza. O compozitie foarte interesanta si densa, pe alocuri surprinzatoare, in care Gaahl arata ca stie sa faca si lucruri diferite decat cele pe care i le stiam caracteristice pana acum.
Tracklist:
1.Til Minne…
2.Bortkomne Svar
3.Fra Mitt Gamle…
4.By My Will
5.Vinternatt
6.From This Past
7.Steg
8.Eg Reiste i Minnet
cristina, 1 august 2007
